Week-end-ul dedicat Windows Server

Week-end-ul ce tocmai a trecut a fost dedicat instalării și configurării Windows Small Business Server Standard 2011 de pe un stick USB bootabil.
DELL Power Edge 2900Mașina pe care am instalat a fost un DELL Power Edge 2900, upgradat la configurația:

  • 1 procesor Quad Core Xeon E5335 la 2Ghz ;
  • 10GB memorie RAM DDR2 667 Mhz;
  • 3 HDD de 146GB SAS 15.000 rpm și 2 HDD-uri de 73GB SAS 15.000 rpm;
  • controler RAID Perc 5/i, care știe RAID-0, RAID-1, RAID-5, RAID-10;
  • două surse de alimentare redundante;
Kit-ul de instalare a fost obținut prin download în cadrul programului Microsoft Partner Network și pus pe un stick bootabil.
În BIOS-ul sistemului DELL Power Edge 2900 nu există opțiunea explicită de a boota de pe stick-ul USB, fiind disponibile în secțiunea respectivă doar posibilități: pornirea de pe hard-disc și pornirea de pe disc-ul optic. Partea bună este că există o altă secțiune unde se definește ordinea dispozitivelor pe care sistemul le consideră „Hard-disc”, aici putând alege ca stick-ul conectat în portul USB să fie primul considerat, apoi disc-ul intern.
Înainte de instalare însă am refăcut matricea RAID, alegând o soluție de RAID-10 și lăsând un disc singur, în afara matricei. Astfel am obținut un disc virtual configurat din:
  • disc 1 = 146 GB
  • disc 2 = 146 GB
  • disc 3= 73 GB
  • disc 4 = 73GB
Capacitatea totală a matricei este de circa 208 GB.
Al doilea disc virtual este realizat doar din disc-ul fizic de 146 GB.
Așadar spațiul total disponibil este de circa: 208+146 = 354 GB.
Pentru instalarea sistemului de operare am alocat un spațiu de 150GB, ținând cont de faptul că Windows SBS Standard 2011 are nevoie de un spatiul de cel putin 120 GB pentru a se valida hard-ware-ul în pasul de instalare. Instalarea a decurs normal, fără probleme, doar cu unele mari nemulțumiri din partea mea, despre care voi vorbi mai târziu.
Așa arată alocarea spațiului de pe disc-urile virtuale:

După ce am făcut setările inițiale, sistemul de operare al cărui kit de instalare fusese proaspăt descărcat de pe site-ul Microsoft s-a apucat să își facă nu mai puțin de 111 update-uri, cu un total de peste 900 MB. Pot spune că descărcarea și instalarea lor (împreună cu repornirile necesare) a durat mai mult decât instalarea propriu-zisă a sistemului.
Aș dori să vă împărtășesc câteva informații pe scurt:

  • Windows SBS Standard 2011 nu ține locul dispozitivului de acces internet, el fiind componentă a rețelei locale, accesul fiind făcut de un echipament dedicat;
  • Windows SBS Standard 2011 lucrează cu adrese IP private; cu adrese IP publice asistentul de instalare nu funcționează (a trebuit să ma apuc șă modific toată arhitectura logică a rețelei organizației);
  • Windows SBS Standard 2011 cere adăgarea în momentul instalării a unui utilizator cu drept de administrator, nu ne mai logăm cu clasicul de acum „Administrator”;
  • Windows SBS Standard 2011 preferă să fie el sistemul care se ocupă de alocarea adreselor private în cadrul organizației prin DHCP;
  • în mod implicit sufixul domeniului creat este .local; pentru a permite folosirea altor nume de domenii este necesară instalarea folosind fișiere de răspuns („answer file”);
  • Windows SBS Standard 2011 o ia în bălării dacă vă apucați să modificați chestii de bun simț prin setări (de exemplu, la instalare, în Active Directory se creează automat o Organization Unit numită MyBusiness; să nu vă mănânce să o redenumiți în FirmaMea că se duce tot dracului!);
Ar mai fi multe de spus, dar …
Să revenim la configurarea pe care am făcut-o. Astfel, serverul are următoarele roluri:
  • Active Directory Certificate Services;
  • Active Directory Domain Services;
  • Application Server;
  • DHCP Server;
  • DNS Server;
  • File Services;
  • Network Policy and Access Services;
  • Print and Document Services;
  • Web Server (IIS)
  • Windows Server Update Services
Nu le-am configurat pe deplin pe toate deocamdată, ci doar:
  • am creat în momentul instalării domeniul firma-mea.local;
  • am adăugat conturi de utilizatori (momentan 10) cu permisiunile aferente;
  • am configurat serviciul DHCP pentru a aloca adrese IP in funcție de adresa MAC; livrând informatii despre serverul DNS (IP-ul pe care ascultă serviciul DNS al Windows SBS Standard 2011), numele domeniului (firma-mea.local), adresa IP, adresa router-ului pentru acces internet;
  • am configurat serviciul DNS  pentru a servi zonele firma-mea.local și remote.firma-mea.ro (pentru acces remote Web);
  • am configurat directoarele care se partajează în rețea, împreuna cu permisiunile aferent;
  • am instalat cele două imprimante din organizație și le-am listat în Active Directory, definind permisiuni pentru utilizatori de a le folosi;
A urmat înrolarea stațiilor de lucru în domeniul firma-mea.local, lucru care se face super ușor pe mașinile care ruleaza Windows 7, prin accesarea în browser-ul web a adresei http://connect și se rulează asistentul care face toate setările necesare (definire utilizator, nivel de acces pe sistemul local – user sau administrator, etc).
Am muncit un pic în week-end, dar astăzi toată lumea și-a putut desfășura normal activitatea.
Prima impresie? FreeBSD nu dă erori aleatoare, nu dă erori fără motiv și nu te ține cu mâinile legate să faci lucrurile așa cum le-a gândit altcineva!

Articole asemanatoare:

Bogdan Turcanu

Bogdan Turcanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.