In randurile de mai jos va prezint pasii pentru instalarea componentelor necesare pentru gazduirea unui site dinamic care foloseste php si baze de date MySQL.

Pentru a rezolva probleme legate de dependinte si pachete aditionale folosim yum.

In primul rand trebuie sa instalam Apache (httpd), PHP, MySQL (client si server) si componenta care sa permita comunicatia intre php si mysql:

yum -y install httpd php mysql mysql-server php-mysql

Urmeaza configurarea acestor servicii noi instalate pentru a porni odata cu bootarea sistemului:

/sbin/chkconfig httpd on
/sbin/chkconfig mysqld on

Putem sa le pornim manual cu urmatoarele comenzi pentru a nu restarta acum sistemul:

/sbin/service httpd start
/sbin/service mysqld start

NU uitati sa setati o parola pentru userul root la MySQL, in caz contrar orice utilizator de pe sistem are acces deplin la bazele voastre de date. Aceasta parola de root poate/trebuie sa fie diferita de parola utilizatorului root de pe sistem:

mysqladmin -u root password ‘parola-noua’ ( atentie la semnele ‘ ‘ )

Putem sa mai facem setari legate de securitate la MySQL:

mysql -u root -p
mysql> DROP DATABASE test;
mysql> DELETE FROM mysql.user WHERE user = ”;
mysql> FLUSH PRIVILEGES;

Directorul implicit unde sunt fisierele servite de catre serverul web Apache este /var/www/html. In acest director putem creea de exemplu fisierul phpinfo.php in care punem urmatoarele linii cu scopul de test:

<?php
phpinfo();
?>

Se da un sistem pe care ruleaza Linux ( in acest caz particular am folosit FC5 ). Dorim sa folosim acest ip pentru a asigura accesul la internet a mai multor calculatoare, avand de la provider (ISP) un singur ip public.

Consideram placa de retea eth0 conectata in reteaua ISP-ului si placa de retea eth1 conectata in reteaua noastra locala.

In primul rand editam fisierul /etc/sysconfig/network-scripts/ifcfg-eth0 in care punem setarile primite de la provider:

DEVICE=eth0
BOOTPROTO=none
HWADDR=00:11:2F:24:86:6D
ONBOOT=yes
NETMASK=255.255.255.128
IPADDR=89.36.69.69
USERCTL=no
IPV6INIT=no
PEERDNS=yes
GATEWAY=89.36.69.65
TYPE=Ethernet

In exemplul de mai sus se inlocuiesc valorile cu cele pe care le aveti voi.

In fisierul /etc/resolv.conf se introduce adresa serverului DNS al ISP-ului vostru:

nameserver 86.105.128.90

Trebuie sa repornim serviciul network pentru a activa noile setari:

/sbin/service network restart

In acest moment, daca totul este corect, ar trebui sa avem ping spre orice locatie din afara retelei providerului (de ex www.google.ro )

Urmeaza configurarea placii de retea eth0 conectat in reteaua interna, care trebuie sa aiba o clasa de ip-uri privata, presupunand in acest sens clasa 192.168.0.0/24. In acest sens editam fisierul /etc/sysconfig/network-scripts/ifcfg-eth1 in care scriem:

DEVICE=eth1
BOOTPROTO=none
HWADDR=00:11:2F:23:32:95
ONBOOT=yes
NETMASK=255.255.255.0
IPADDR=192.168.0.1
USERCTL=no
IPV6INIT=no
PEERDNS=yes
TYPE=Ethernet

Din nou trebuie restartat serviciul network.
Pe calculatoarele din reteaua interna trebuie setate ip-uri din aceasta clasa ( 192.168.0.0/24 ), primul ip putand fi 192.168.0.2, netmask 255.255.255.0 , gateway 192.168.0.1 si la DNS putem trece DNS-ul providerului daca pe sistemul care se ocupa de NAT nu ruleaza un server DNS.

Urmatorul pas este activarea functiei de forward a pachetelor de pe o interfata pe cealalta. Acest lucru se poate face folosind comanda:

echo "1" > /proc/sys/net/ipv4/ip_forward

sau editand fisierul /etc/sysctl.conf in care vom modifica:

# Controls IP packet forwarding
net.ipv4.ip_forward = 1

In situatia actuala pachete de pe interfata eth1, care pleaca cu ip sursa din clasa 192.168.0.0/24 vor ajunge pe interfata eth0 si de acolo in reteaua providerului unde provider vor fi filtrate, fiind dintr-o clasa privata care nu este rutabila in internet. Trebuie sa facem in asa fel incat pachetele sa plece pe interfata eth0 cu ip-ul sursa dat de provider si raspunsul primit din internet sa ajunga la statia care a initiat comunicatia. Pentru acest lucru ne vom folosi de iptables:

/sbin/iptables -t nat -A POSTROUTING -o eth0 -j SNAT –to-source 89.36.69.69

In acest moment ar trebuie sa putem accesa orice locatie din internet de pe orice statie din reteaua noastra.
Tot folosind iptables putem sa face port forwarding spre oricare dintre statiile din retea. Spre exemplificare sa consideram ca pe statia care are ip-ul 192,168.0.20 ruleaza sistemul de operare Windows si folosim un client de file sharing ( DC++ ) pe care dorim sa il configuram in modul activ. Alegem portul 6969 pentru a-l forwarda spre acest ip privat:

/sbin/iptables -t nat -A PREROUTING -p tcp -i eth0 -d 89.36.69.69 –dport 6969 -j DNAT –to 192.168.0.20:6969
/sbin/iptables -t nat -A PREROUTING -p udp -i eth0 -d 89.36.69.69 –dport 6969 -j DNAT –to 192.168.0.20:6969

Pe statia respectiva vom configura clientul sa foloseasca modul "Firewall with manual port forwarding", la external ip vom trece 89.36.69.69, iar la port 6969.

Pentru ca aceste reguli sa se pastreze si dupa repornirea sistemului trebuie sa le salvam:

/sbin/iptables-save > /etc/sysconfig/iptables

Trebuie sa mai verificam apoi ca serviciul iptables sa porneasca automat la bootarea sistemului.

In cazul in care nu ne mai amintim parola pentru userul root cu care sa ne conectam la serverul mysql care ruleaza pe localhost, puteam sa punem o noua parola urmand pasii de mai jos.

1. Se opreste serverul de mysql:

/usr/local/etc/rc.d/mysql-server.sh stop

2. Se porneste serverul de mysql cu optiunea –skip-grant-tables

/usr/local/bin/safe_mysqld –skip-grant-tables &

3. Ne conectam la serverul mysql:

/usr/local/bin/mysql

4. Folosim baza de date mysql

use mysql;

5. Setam noua parola pentru userul root@localhost:

update user set password = password(‘…….’) where user = ‘root’ and host=’localhost’;

6. Oprim serverul mysql cu comanda:

mysqladmin -u root -p shutdown

7. Pornim serverul mysql:

/usr/local/etc/rc.d/mysql-server.sh start

Se da o aplicație scrisă în php, datele stocate în MySQL, care în final folosește rrdtool pentru a genera grafice cu diverse chestii.
Am lucrat împreuna cu un coleg la aceasta, folosind pentru dezvoltare și test o mașina pe care rulează freeBSD 7.2-STABLE, php5-5.2.11_1, rrdtool-1.3.9, php5-rrdtool-1.00_1 și bineînțeles un apache și un server MySQL.
Pentu actualizare valorilor se rulează cu ajutorul crontab un script php care face operațiile necesare în baza de date și apoi face update la fișierul rrd corespunzător.
Până aici toate bune, mergea minunat.

A trebuit să pun în producție această aplicație pe o mașina care rulează Linux CentOS release 5.5 (Final), php-5.1.6-27.el5, php-cli-5.1.6-27.el5, php-rrdtool-1.0.50-3.el5.rf, rrdtool-1.0.50-3.el5.rf, php-rrdtool-1.0.50-3.el5.rf și la fel un server web și serverul MySQL.
Partea aplicației accesibilă din interfața web funcționa corespunzător, dar nu se generau datele în urma executării script-ului în crontab.
Acum a venit momentul să sap pentru a găsi problema. Modificări de fișiere, redirectare output într-un fișier log, comenzi, editoare. Am găsit în final o chestie dubioasă: scriptul respectiv care trebuia executat cu crontab se executa cu frecvența stabilită, dar fișierul conținea funcția php rrd_update() care nu se executa conform așteptărilor atunci când era apelată de php rulat în CLI. Noroc de funcția rrd_error() care mi-a scuipat imediat mesajul:  „ERROR occurred: opening ‘update’: No such file or directory”.
Căutările pe net mi-au indicat că este un bug în versiunea respectivă de rrdtool, despre care se spune că s-a remediat în următoarea versiune lansată. Cum nu avem drepturi administrative pe mașina pe care rula CentOS și timpul mă presa neputând așteptă update-urile făcute de administrator am găsit o cale de a evita apelarea funcției php rrd_update() și am recurs la un artificiu.
Artificiul respectiv constă în apelarea unui script scris in bash care preia parametrii transmiși și apelează comanda rrdupdate nativă în rrdtool, fără a face uz de funcția rrd_update() din php. Scriptul bash este apelat de către scriptul php folosind funcția system(), transmitându-i totodată și parametrii necesari (numele fișiereului rrd precum șî valorile pentru update).
În fișierul php am folosit cod de genul:

$comanda=$nume_fisier_bash.” “.$nume_fisier_rrd.” “.$data_inregistrare.” “.$valoare_inregistrare;
system($comanda);

Fișierul bash conține ceva de genul:

#!/bin/bash
rrdupdate $1 $2:$3;

Și…chiar funcționează!

PS: Urăsc vi, prefer ee !

Am avut nevoie astăzi să accesez datele de pe  un sistem pe care era instalat slackware și la care nu știam parola de root. Soluția rapidă pe care am adoptat-o a fost să resetez parola de root prin folosirea unui live CD cu linux de pa care am bootat.
În consola sistemului pornit de pe live CD am dat comenzile de mai jos pentru a merge in directorul /tmp, unde am creat un director cu numele sistem-vechi în care am montat sda1 (hard-disc-ul de pe sistem, acesta fiind pe interfata SATA, dacă era IDE-ATA foloseam hda1):
cd /tmp
mkdir sistem-vechi
mount /dev/sda1 sistem-vechi
Am accesat apoi cu ajutorul editorului vi fisierul /tmp/sistem-vechi/etc/shadow unde am modificat in linia specifică utilizatorului root, stergând datele dintre primul simbol : (două puncte) și al doilea simbol :.
După editare linia respectivă arată în modul următor:

root::14001:0:::::

A urmat un restart și pornirea sistemului de pe hard-disc-ul inițial. La promptul de login am folosit userul root și nu mi-a cerut nici o parolă. Pentru a defini acum o nouă parolă pentru utilizatorul root se poate folosi comanda passwd.

Astăzi, având mai mult timp liber, mi-am amintit că am o mașină pe care instalasem cu muuuult timp în urmă trixbox, cu scopul de a testa diferite lucruri.
Găsit computerul, șters de praf, pus pe masă, power on.
Ecranul de login în consolă.
Ăă… parola de root…hmmm… care o fi? Nu mi-o mai aminteam.
Soluția: bootat în single mod și schimbat parola.
Fiind bazat pe Linux CentOS și având ca bootloader GRUB, treaba a mers repede:

- la apariția meniului de boot al GRUB, am apăsat tasta A pentru a intra în modul append
- pe ecran a apărut urmatorul prompt: grub append> ro root=LABEL=/
- am apăsat tasta Space pentru a introduce un spatiu și apoi am scris cuvântul single
- rezultatul arata așa: ro root=LABEL=/ single
- am apăsat tasta Enter pentru a continua procesul de boot
- dupa terminarea încărcării, am fost întâmpinat de promptul pe care îl așteptam și sistemul aștepta comenzi
- folosind comanda passwd root am reușit schimbarea parolei de root a sistemului

După repornirea sistemului am avut acces deplin pe mașină, iar primul lucru pe care l-am făcut a fost să văd adresa IP pe care i-o asignasem pentru a putea accesa interfața web de configurare.