În loc de vot, grătar pe Obcina Mare

Obcina mare

Ce este Parlamentul? Este el, oare, o adunare de virtuti, de înalte inteligente, de elite ale Natiunii? Vai! Este o adunatura de nulitati si de egoisme, unde stau în frunte cîtiva artisti ai cuvîntului, unii smecheri raufacatori, care curînd devin calauzele turmei si stapînii tuturor. (ION MIHALACHE)

7 iunie 2009. Zi de vot pentru Parlamentul European. De la primele ore ale dimineții, pe toate posturile TV se discută doar despre alegeri. Toți își dau cu părerea, toți fac sondaje, toți sunt analiști politici, experți. Bleah! Este clar că nu va fi o zi în care să pot lenevi în pat în fața televizorului.

Atunci mi-a venit ideea salvatoare: ce ar fi să ies la un grătar în natură, într-un loc frumos, departe de toți candidații, departe de promisiunile lor. Imediat mi-am pus ideea în practică și am mers din Suceava spre Rădăuți, Sucevița și m-am oprit în munții Obcina Mare, în locul numit de către localnici Palma, unde este și un monument ridicat în cinstea celor care au construit drumul.

Este un loc care îmi place, loc în care încerc să ajung când vreau să scap de agitația orașului. Nu este departe de Suceava, doar la circa 80 Km, dar nu am avut până acum „norocul” să întâlnesc aici mașini din care să urle la maxim muzica. Totuși urmele celor lipsiți de bun simț se văd și aici, mărturie a trecerii lor stau recipientele de plastic, pungi, hârtii.

Priveliștea este superbă, liniștitoare. Fiind un cer senin se vedeau în zare Pietrele Doamnei de pe Rarău.

Pietrele Doamnei vazute din Obcina MareCu toate că temperatura era de aproximativ 24 grade Celsius, văntul care sufla bătea bine reușea să creeze un oarecare disconfort. Zgomotul produs de copacii care se înclinau în fața lui era cu mult mai plăcut decât zarva din oraș.

Cu greu am reușit să facem focul în grătar și asta după ce am găsit o mică râpă în care să ne refugiem din fața suflului vântului dușmănos cu noi, dar prietenos cu focul pe care l-a ajutat să transforme repede lemnele uscate pe care le-am cules din pădure în jar binevoitor. Jarul s-a înțeles de minune cu micii și carnea de pasăre pe care i-a rumenit apetisant, fără a-i arde.

Nu eram singurii pe acele meleaguri care savuram masa în mijlocul naturii; prin acele locuri hoinăresc căt este ziua de lungă, păsind prin verdeață, fără să aibă nici o grijă turme de vaci.

Vaci la pascut
Recomand tuturor să meargă în asemenea locuri pentru a face un grătar, nu doar să iasă până la marginea orașului, lângă drum, cu muzica la maxim și portierele deschise.
În urma acestei ieșiri în natură m-am încărcat cu energie care sper să îmi fie suficientă pentru săptămâna viitoare, mai ales că aceasta va avea doar patru zile ( 8 iunie fiind zi liberă, de Rusalii). Relaxarea a fost acentuată și de muzica lui Leonard Cohen, muzică pe care am ascultat-o în mașină atât la dus cât și la întors.

Si…nu, nu am fost la vot.
munte_obcina_mare_palma
[ad#google-adsense]

Articole asemanatoare:

Postat în General Etichetat cu: ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*